Meniu
Acasă
Vizitează Hartă Știri Publicații Contact
Limbă
INFO

Responsabilități

Un sit mare, o responsabilitate comună

 

 

 

Frontierele Imperiului Roman – Dacia este unul dintre cele mai complexe situri ale patrimoniului mondial. Acesta cuprinde 277 de situri arheologice, răspândite în 16 județe și în 136 de comune și orașe. Printre ele se află castre, turnuri, valuri, drumuri și așezări civile. Unele sunt parcuri arheologice vizitate de mii de oameni, altele sunt turnuri ascunse în pădure, cunoscute doar de specialiști.

 

Pentru un sit de asemenea dimensiuni, România a pregătit un cadru de management, un document care stabilește cine are grijă de sit, pe baza căror reguli și cu ce obiective. Este prima dată când în România se construiește un sistem de management atât de complex pentru un sit al patrimoniului mondial.

 

 

Viziunea

 

Cadrul de management pornește de la o viziune ambițioasă. Frontierele Imperiului Roman – Dacia ar trebui să fie un sit care arată ingeniozitatea și capacitatea de adaptare a oamenilor, dar și puterea lor de a depăși conflictele și de a găsi un teren comun pentru schimbul de idei, tehnologie și cultură.

 

Situl trebuie conservat și pus în valoare împreună cu comunitățile locale, astfel încât să poată fi descoperit de oameni din țară și din străinătate. Vizitatorii ar trebui, la rândul lor, să contribuie la dezvoltarea durabilă și la creșterea calității vieții în localitățile de pe traseul limes-ului.

 

Pentru a ajunge acolo, cadrul de managementul se bazează pe patru obiective generale:

 

– o protecție mai bună și o stare de conservare menținută sau îmbunătățită;

– mai multe cunoștințe, obținute prin cercetare și împărtășite publicului;

– monitorizarea eficientă a factorilor care pot afecta situl și o capacitate mai bună de reacție;

– o guvernanță incluzivă și durabilă.

 

Cum este protejat prin lege?

 

Toate cele 277 de componente sunt înscrise în Repertoriul Arheologic Național și protejate ca situri arheologice. Aproape 59% sunt deja monumente istorice clasate, iar pentru celelalte procedura de clasare a început. Cele încă neclasate sunt mai ales turnuri izolate, descoperite prin cercetări recente. Cinci componente fac parte și dintr-un alt sit UNESCO, Cetățile dacice din Munții Orăștiei.

 

Protecția se sprijină pe trei categorii de legi:

 

– Legile patrimoniului reglementează cercetarea arheologică și statutul monumentelor istorice. Există și măsuri speciale pentru monumentele înscrise în patrimoniul mondial. Orice intervenție asupra unui monument (cercetare, restaurare, construcții, amenajări, chiar și un panou sau un gard) trebuie aprobată de Ministerul Culturii.

– Legile de urbanism și construcții cer ca siturile și zonele lor tampon să fie trecute în planurile de amenajare a teritoriului și în Planurile Urbanistice Generale. Autorizațiile de construire din zonele protejate se emit numai cu avizul instituțiilor de cultură.

– Legile de mediu, silvice și ale apelor adaugă un strat suplimentar de protecție siturilor aflate în arii naturale protejate, în situri Natura 2000 sau în păduri.

 

 

Zonele de protecție

Fiecare componentă are o zonă de protecție, adică un teren din jurul sitului în care intervențiile sunt reglementate. Acestea au trei roluri:

 

– protejează peisajul și priveliștile care ajută la înțelegerea frontierei;

– includ terenuri încă necercetate, în care se presupune că există vestigii;

– leagă între ele situri apropiate care au funcționat împreună, dar nu au putut fi incluse în aceeași componentă.

 

 

Cine se ocupă de coordonarea și protejarea limes-ului Daciei?

 

Principalii responsabili sunt:

 

Ministerul Culturii

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

Institutul Național al Patrimoniului 

Comisia Națională „Limes” pentru segmentul „Frontierele Imperiului Roman - Dacia” (CNL FRE-Dacia)

Autoritățile publice

Proprietarii monumentelor istorice sau titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra bunului imobil.

 

 

Colaborarea internațională

 

Frontiera romană a fost un singur monument, care astăzi traversează multe state. De aceea, România colaborează cu celelalte țări care au segmente ale limes-ului în patrimoniul mondial: Marea Britanie, Germania, Olanda, Austria, Slovacia și Ungaria. Colaborarea are loc în cadrul grupului „Frontierele Imperiului Roman” și cu sprijinul experților internaționali din Grupul de la Bratislava.

 

 

Pe ce se concentrează managementul?

 

  1. Cercetare, conservare și îmbunătățire

 

Conservarea este obiectivul principal. Vestigiile limesului dacic se află în situații foarte diferite:

 

– 79% dintre componente sunt îngropate, adică vestigiile sunt acoperite de pământ și ferite de degradare;

– dintre siturile vizibile, 34 sunt în stare foarte bună sau bună și 15 în stare medie;

– 9 situri sunt în stare precară sau foarte precară și au nevoie de intervenții urgente.

 

Lucrările de conservare respectă principiile internaționale. Intervenția trebuie să fie minimă, cu materiale compatibile și reversibile, iar ce este nou trebuie să se deosebească de ce este antic. Reconstrucțiile nu sunt permise. Singura excepție este anastiloza, adică repunerea la loc a pietrelor originale căzute.

 

  1. Factorii de risc

 

Pentru fiecare dintre cele 277 de situri a fost analizat impactul posibilelor pericole. Cele mai importante sunt:

 

– construcțiile și dezvoltarea urbană;

– agricultura și exploatarea forestieră;

– schimbările climatice și fenomenele meteo extreme;

– drumurile, carierele, alunecările de teren, construcțiile ilegale și căutătorii de comori.

 

Rezultatul este încurajator:

– 71% dintre situri sunt expuse unor presiuni minore;

– 26% sunt expuse unor presiuni medii, ușor de ținut sub control;

– doar 9 situri (3%) se confruntă cu presiuni mari și au nevoie de măsuri rapide.

 

Starea siturilor va fi monitorizată periodic, iar fiecare plan local va include măsuri pentru situații de dezastru. Proiectele din apropierea siturilor vor trece printr-o evaluare a impactului asupra patrimoniului înainte de a fi aprobate.

 

 

  1. Turism, gestionarea vizitatorilor și interpretare

 

Turismul bine gestionat poate aduce beneficii comunităților locale și sprijin pentru conservare. Turismul prost gestionat poate face dăuna atât siturilor, cât și oamenilor. De aceea, cadrul de management prevede o strategie comună de turism, bazată pe principiile Cartei Internaționale ICOMOS pentru turismul patrimoniuliu cultural (2022).

 

Deocamdată, marea majoritate a siturilor nu sunt semnalizate și sunt necunoscute publicului larg. Din 2023 se lucrează la un cadru de interpretare pentru limesul dacic, după modelul folosit la Zidul lui Hadrian, pe Dunăre și în Olanda. Muzeele și siturile vor spune povești diferite, dar legate prin teme comune:

 

– Cucerire, ocupație și control;

– Frontieră și peisaj;

– O societate de frontieră, mixtă și multiculturală;

– Ce înseamnă arheologia pentru comunități.

 

Scopul este ca limesul să nu mai fie o colecție de câteva situri celebre, ci o experiență continuă, un drum de-a lungul frontierei Imperiului prin peisajele României.