Meniu
Acasă
Vizitează Hartă Știri Publicații Contact
Limbă
Jac, Moigrad, Ortelec, Brebi - Porolissum
SIT ARHEOLOGIC

Jac, Moigrad, Ortelec, Brebi - Porolissum

47.180788888888884,23.15941111111111

Sector SECTOR 3
Județ Sălaj
Localitate Jac, Mirșid, Ortelec, Brebi

Porolissum a reprezentat piatra de temelie a frontierei nord-vestice, amplasat strategic în fața Porții Meseșului, cel mai larg și mai accesibil traseu din Câmpia Panonică spre Transilvania. Împreună cu castrele din apropiere de la Românași și Brusturi, a format o zonă puternic militarizată care controla acest pasaj esențial. Situl cuprinde două castre auxiliare, o barieră liniară complexă, o așezare civilă și un amfiteatru militar.

 

 

 

 

Castrul cel mai important, de pe dealul Pomăt (480 m), măsura 200 x 300 m în faza de piatră, fiind printre cele mai mari castre auxiliare din Dacia. A trecut prin mai multe faze de construcție, de la Traian până la Caracalla, și a servit probabil ca centru de comandă operațional și logistic. Structurile principale, sediul de comandă, porțile, turnurile de colț și clădirile interioare, au fost cercetate, parțial conservate și, în unele cazuri, reconstituite. Investigații geofizice recente au identificat un complex rezidențial de aproximativ 4.500 mp, interpretat ca reședința privată a comandantului. Al doilea castru, mai mic, de pe dealul Citera (110 x 90 m), a găzduit o unitate neregulată și este conectat la o incintă rectangulară din pământ cu funcție necunoscută.

 

 

 

Un val de pământ cu șanț, întinzându-se pe circa 8 km de-a lungul culmilor, trecea în fața ambelor castre, completat de un segment de zid din piatră și mai multe turnuri de observație. Două burgus-uri au fost amplasate de-a lungul extensiei sale nord-estice. Vama, singura structură de acest tip cercetată arheologic în întreg Imperiul Roman, era situată acolo unde drumul imperial traversa bariera. Inscripțiile o leagă de comerțul cu populațiile vecine, în special după Războaiele Marcomane, și indică prezența unei comunități prospere de negustori palmyreni.

 

 

 

Așezarea civilă, inițial un vicus și ulterior ridicată la rang de municipium sub Septimius Severus, se întindea pe circa 30 de hectare și adăpostea aproximativ 10.000 de locuitori. Amfiteatrul militar, cu o capacitate de circa 6.000 de spectatori, a fost construit sub Hadrian și ulterior refăcut în piatră.

 

 

Porolissum își trage numele de la o fortificație dacică mai veche, situată pe dealul din apropiere, Măgura Moigradului. Denumirea apare în mai multe hărți, lucrări geografice și inscripții, reflectând importanța așezării în lumea romană. Fiind principalul centru militar de pe frontiera nordică a Daciei romane, Porolissum a dat numele provinciei Dacia Porolissensis, înființată în timpul împăratului Hadrian, la începutul secolului al II-lea d.Hr. Numele a fost preluat și de unitatea auxiliară de palmyreni (numerus Palmyrenorum Porolissensium) staționată aici.

Documentare Vizuală

Galerie Foto & Reconstituiri